Rezultate principale (Aluminiu.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aluminium)
1. metal foarte uşor, maleabil şi ductil, bun conducător de căldură şi electricitate.
Rezultate secundare (Aluminiu.):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cupro-aluminium)
1. aliaj de cupru şi aluminiu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. duralumin)
1. aliaj de aluminiu, cupru, magneziu, mangan şi siliciu, foarte rezistent şi uşor; dural1.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ferro-aluminium)
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Alaun)
1. sulfat dublu al unui metal trivalent sau monovalent; sulfat dublu de aluminiu şi potasiu; piatră-acră.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. algraphie)
1. tipar înalt cu ajutorul unei forme pe o placă de aluminiu.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allite)
1. rocă sedimentară, roşie, din aluminiu şi fier, produsă prin alterarea scoarţei terestre.
2. constituent principal al clincherelor de ciment portland artificial.
Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. alitage)
1. acoperire a suprafeţei oţelului cu pulbere sau cu un aliaj de aluminiu; calorizare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. almélec)
1. aliaj de aluminiu şi magneziu, folosit la confecţionarea de cabluri electrice.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. alnico)
1. familie de aliaje feromagnetice compuse în principal din aluminiu (Al), nichel (Ni) și cobalt (Co).