Dictionar

Rezultate principale (Aluminiu.):

Aluminiu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aluminium)

1. metal foarte uşor, maleabil şi ductil, bun conducător de căldură şi electricitate.


Rezultate secundare (Aluminiu.):

Cuproaluminiu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cupro-aluminium)

1. aliaj de cupru şi aluminiu.


Duraluminiu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. duralumin)

1. aliaj de aluminiu, cupru, magneziu, mangan şi siliciu, foarte rezistent şi uşor; dural1.


Feroaluminiu

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ferro-aluminium)

1. aliaj de fier şi aluminiu.


Alaun

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Alaun)

1. sulfat dublu al unui metal trivalent sau monovalent; sulfat dublu de aluminiu şi potasiu; piatră-acră.


Algrafie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. algraphie)

1. tipar înalt cu ajutorul unei forme pe o placă de aluminiu.


Alit

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. allite)

1. rocă sedimentară, roşie, din aluminiu şi fier, produsă prin alterarea scoarţei terestre.

2. constituent principal al clincherelor de ciment portland artificial.


Alitare

Parte de vorbire: s.
Origine: (după fr. alitage)

1. acoperire a suprafeţei oţelului cu pulbere sau cu un aliaj de aluminiu; calorizare.


Almelec

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. almélec)

1. aliaj de aluminiu şi magneziu, folosit la confecţionarea de cabluri electrice.


Alnico

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. alnico)

1. familie de aliaje feromagnetice compuse în principal din aluminiu (Al), nichel (Ni) și cobalt (Co).