Rezultate principale (Amuletă,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amulette, lat. amuletum)
1. obiect mic căruia i se atribuie, magic, o putere de protecţie, vindecare etc.; talisman, fetiş.
Rezultate secundare (Amuletă,):
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abraxas)
1. cuvânt mistic la gnostici, scris mai ales pe amulete; (prin ext.) amuletă, talisman.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. breloque)
1. podoabă, amuletă purtată la ceas, la gât etc.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. ityphalle)
1. (ant.) obiect, statuie reprezentând un penis în erecţie care era purtat în procesiunile unor serbări în cinstea zeului Dionysos.
2. (prin ext.) amuletă în formă de falus.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. scarabaeus, fr. scarabée)
1. insectă coleopteră coprofagă, cu corpul turtit, acoperit cu o carapace cornoasă, neagră şi cu antenele dinţate.
2. pecete, piatră grafată, bijuterie, amuletă înfăţişând o asemenea insectă, simbol al reînvierii la vechii egipteni.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. talisman)
1. obiect din metal, piele etc. purtând semne, simboluri și cărora li se atribuie virtuți magice de putere și/sau protecție; amuletă.