aport 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apporte)

1. (pentru a îndemna un câine să aducă vânatul doborât) adu! caută!

aport 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apport)

1. contribuție a unei persoane sau colectivități la o întreprindere, la o acțiune comună.
2. bunuri (i)mobile, bani, valori pe care un asociat le aduce într-o unitate economică.
3. capital cu care un acționar contribuie la o societate pe acțiuni.

aporta

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apporter)

1. (despre câini) a aduce vânatul împușcat sau un obiect aruncat.

aportaj

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. apportage)

1. acțiunea de a aporta, de a transporta ceva undeva; aportare.

aportor

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. apporteur)

1. câine de vânătoare care aduce vânatul.

biraport

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. birapport)

1. (mat.; pentru un fascicul de patru drepte) raport anarmonic al celor patru puncte în care o secantă intersectează dreptele din fascicul.

abatere

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (abate)

1. acțiunea de a (se) abate și rezultatul ei.
2. îndepărtare, deviație de la direcția inițială sau normală.
3. (fig.) îndepărtare de la o normă, de la o linie de conduită, de gândire etc.
4. (jur.) încălcare a unei dispoziții cu caracter administrativ sau disciplinar.
5. (tehn.) diferența dintre valoarea efectivă sau valoarea-limită admisă a unei mărimi și valoarea ei nominală.
6. (tehn.) diferența dintre dimensiunea reală și cea proiectată a unei piese.
7. (mar.) operația de întoarcere intenționată a prorei unei nave într-o anumită direcție.
8. (econ.) ~ fiscală = parte procentuală din venit, care este scutită de impozit.
9. (econ.) ~ monetară = factor de natură inflaționistă care se caracterizează prin creșterea mai rapidă a masei monetare în raport cu masa bunurilor și serviciilor, manifestată prin majorări ale prețurilor și scăderea puterii de cumpărare a unei monezi.
10. (compus) ~-standard = indicator de măsurare a dispersiei valorilor unei variabile aleatorii.
11. (gram.) excepție.
12. (înv.; loc. subst.) ~ de la vorbă = digresiune.
13. (loc. subst.) ~ de la regulă = excepție.
14. culcare pe pământ; doborâre.
15. (fig.) deprimare.

absolut, -ă

Parte de vorbire:  adj., adv., s.  
Etimologie: (lat. absolutus, fr. absolu)

1. adj. care nu comportă nici o restricție, necondiționat.
2. total, complet, desăvârșit.
3. adevăr ~ = adevăr care reprezintă cunoașterea completă a realității; (fiz.) mișcare ~ă = deplasarea unui corp față de un sistem de referință fix; zero ~ = temperatura cea mai joasă posibilă (-273ºC).
4. (mat.; despre mărimi) care nu depinde de sistemul la care este raportat.
5. valoare ~ă = valoare aritmetică a unui număr algebric, făcând abstracție de semnul său; verb ~ = verb tranzitiv cu complementul direct neexprimat.
6. s. n. principiu veșnic, imuabil, infinit, la baza universului.
7. ceea ce există în sine și prin sine.
8. adv. cu desăvârșire, exact.

acord

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. accord, it. accordo)

1. comunitate de vederi; consens, asentiment; acceptare.
2. a cădea de ~ = a se învoi; de comun ~ = a) în perfectă înțelegere; b) în unanimitate.
3. înțelegere privitoare la relațiile de colaborare și de cooperare între state, partide politice, organizații.
4. formă de retribuție a muncii prestate.
5. ~ global = formă de organizare și de retribuire a muncii prin care se leagă mărimea veniturilor personale cu cantitatea, calitatea și importanța muncii prestate.
6. concordanță în număr, gen, caz, persoană între care există raporturi sintactice.
7. (fiz.) egalitate a frecvențelor de oscilație a două sau mai multe aparate, sisteme etc.; sintonie.
8. (muz.) reunire a cel puțin trei sunete, formând o armonie; disciplină care studiază legile de bază ale suprapunerii sunetelor muzicale.

acumulare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (acumula)

1. acțiunea de a (se) acumula.
2. proces economic complex constând în formarea și utilizarea unei părți din venitul societății pentru asigurarea reproducției lărgite.
3. ~ a capitalului = transformarea plusvalorii în capital; fond de ~ = parte a unui venit pentru acumulare; rata ~ării = raportul dintre fondul de acumulare și venitul pe baza căruia se formează.
4. (geol.) proces de depunere a materialului transportat de agenții geomorfologici.

adimensional, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. adimensionnel)

1. califică un raport sau o formulă fără dimensiuni.
2. (fiz.) care nu poate fi dimensionat, măsurat.

adultomorfism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (adult + -morfism)

1. interpretare a comportamentului copiilor prin raportare la comportamentul adulților.