Rezultate secundare (Apropiat.):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. acutus, it. acuto)
2. (despre durere) intens, violent.
3. (despre boli) cu evoluţie rapidă.
4. (despre sunete) înalt, ascuţit.
5. (bot.) cu vârf scurt şi ascuţit, apropiat de 90°, având marginile drepte sau slab convexe (frunză, fruct).
6. (bot.) cu muchia ascuţita (tulpină).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. adelphogamie)
1. (biol.) unire a două organe sau celule generate de acelaşi individ.
2. (biol.) copulare a celulelor fiice.
3. (biol.) metodă de ameliorare şi formare a unor rase noi de animale.
4. (bot.) polenizare încrucişată între indivizii deosebiţi ai unor specii apropiate.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. afrikaans)
1. limbă de origine olandeză, vorbită de afrikanderi.
2. limba germanică destul de apropiată de olandeză, vorbită în Africa de Sud, unde are statut de limbă oficială, și în Namibia (și, într-o măsură mai mică, Botswana, Zambia și Zimbabwe).
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. afterpeak)
1. compartimentul cel mai apropiat de pupă al unei nave.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (engl. albescent)
1. a cărui culoare este apropiată de alb.
2. care devine alb, care prezintă albescenţă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antiformant)
1. (fon.) zonă de minimă energie, între doi formanţi apropiaţi.