arabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. arable, lat. arabilis)

1. (despre pământ) bun pentru cultură.

inseparabil

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT inseparabilis
2. FR inséparable
3. EN inseparable
4. DE untrennbar
5. RU нерaздельный; склеенный; неотделимый
6. HU elválaszthatatlan

agrogeologie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. agrogéologie)

1. disciplină care studiază rocile pe care s-au format solurile arabile; știință care studiază caracteristicile fizice și chimice ale solurilor cultivate, concentrându-se pe interacțiunile dintre elementele minerale, organice și biologice prezente în sol; pedologie.

alpin, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. alpin, lat. alpinus)

1. caracteristic munților Alpi; (prin ext.) din regiunile muntoase înalte; alpestru.
2. care se referă la Alpi și la munții care sunt comparabili cu aceștia.
3. care trăiește în Alpi sau care este de acolo; alpic.

arab, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. arabe, lat. arabus)

1. adj., s. m. f. (locuitor, popor) din Orientul Apropiat și din nordul Africii.
2. adj. care aparține arabilor; arabic (1).
3. arta ~ă = artă, o sinteză între elementele mesopotamiene, persane și bizantine, cu influențe ale tradiției locale, prezentând în construcții (moschei, palate, mausolee) curtea interioară încadrată de porticuri, iar în artele decorative ornamentul geometric și floral; cifră ~ă = simbol grafic, element al sistemului de numerație zecimal.
4. (despre cai) care aparține unei rase originare din Pen. Arabia.
5. (s. f.) limbă semitică ale cărei dialecte sunt vorbite de arabi.

catastrofic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. catastrophique)

1. care provoacă sau poate provoca un dezastru, o catastrofă; catastrofal.
2. care are efecte comparabile cu cele ale unei catastrofe; catastrofal.
3. (fig.) care are efecte foarte grave; foarte dezagreabil.

comparabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. comparable, lat. comparabilis)

1. care poate fi comparat cu cineva sau cu ceva; analog, asemănător.
2. (matematică) între care există o relație de ordine.
3. (matematică) mărimi ~e = două elemente x și y ale unei mulțimi preordonate sunt comparabile dacă cel puțin una dintre relațiile, x mai mic decât y și y mai mic decât x, este adevărată.
4. (antonime) incomparabil, necomparabil.

comparabilitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. comparabilité)

1. însușirea a ceea ce este comparabil.