Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. confirmer, lat. confirmare)
1. a întări, a susţine, a recunoaşte autenticitatea, exactitatea unui lucru, justeţea unei afirmaţii; a adeveri.
2. (jur.) a renunţa la dreptul de a cere anularea unui act juridic, recunoscându-l ca valabil.
3. a întări prin aprobare (un mandat de arestare).
4. a definitiva pe cineva într-un post, într-o situaţie.
5. (la catolici; despre episcopi) a oficia ritualul confirmaţiei.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. interpellation, lat. interpellatio)
1. acțiunea de a interpela pe cineva și de a-i vorbi (într-o manieră bruscă și mai mult sau mai puțin vie); faptul de a fi așa interpelat; interpelare.
2. întrebare adresată unei persoane în timpul unui control al poliției sau al unui interogatoriu; (prin ext.) control care poate implica arestarea.
3. somarea unui martor, a uneia dintre părți pentru a explica adevărul sau falsitatea unui fapt.
4. cerere de explicații adresată de membrii parlamentului, în ședință publică, guvernului.
5. (var. înv.) interpelațiune, interpelățiune.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. lançage)
1. oscilații verticale ale șasiului unui automobil.
2. lansare la apă a unei nave.
3. (rar) emitere a unui decret, a unui mandat de arestare și așa mai departe; lansare.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lansa)
1. acțiunea de a (se) lansa și rezultatul ei.
2. acțiunea de a da startul sau lovitura de start la o acțiune, o mișcare etc.
3. acțiunea de a pune în mișcare, de a da avânt, viteză de pornire la ceva.
4. emitere a unui decret, a unui mandat de arestare și așa mai departe; (rar) lansaj.
5. pornirea unui program informatic.
6. (astronaut.) proiectarea în spațiu a unei nave prin intermediul unui dispozitiv de propulsie.
7. (economie) introducere pe piață a unui produs; procedeu publicitar pentru a face cunoscut un produs, o companie etc.
8. (mar.) (prima) punere la apă a unei nave, care se realizează prin alunecare pe un plan înclinat.