Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aride, lat. aridus)
1. (despre sol, regiuni) uscat; sterp, neproductiv.
2. (fig.) sărac în idei, în imagini; sec, monoton.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aridité, lat. ariditas)
1. faptul de a fi arid; caracter arid, uscăciune extremă.
2. (fig.) caracterul dificil al unei sarcini abstracte.
3. (fig.) sterilitatea spiritului, incapacitate spirituală.
4. (antonime) fertilitate, umiditate.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ascaride, lat. ascarida)
1. vierme parazit în tubul digestiv al omului şi al unor animale; limbric.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aldose)
1. (chimie) monozaharidă având în moleculă gruparea carbonil caracteristică aldehidelor; oză cu funcție de aldehidă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amidon)
1. polizaharidă naturală, substanţă de rezervă în plante, sub formă de granule.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amylodextrine)
1. polizaharid obţinut prin hidroliza parţială a amidonului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Arabinose)
1. monozaharidă cu cinci atomi de carbon în moleculă.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aréique)
1. (despre sol, regiuni) fără rețea hidrografică permanentă; lipsit de râuri, uscat, arid.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. aridité, lat. ariditas)
1. faptul de a fi arid; caracter arid, uscăciune extremă.
2. (fig.) caracterul dificil al unei sarcini abstracte.
3. (fig.) sterilitatea spiritului, incapacitate spirituală.
4. (antonime) fertilitate, umiditate.