Rezultate secundare (Atentiv,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. attentif, lat. attentivus)
1. care ascultă, priveşte, acţionează cu atenţie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. alerte)
1. care este vigilent, atentiv.
2. care este prompt, agil și suplu; vioi, iute, sprinten.
Parte de vorbire: adj. (învechit)
Origine: (atenție + -os)