Dictionar

autocolant

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. autocollant)

1. I. care aderă, se lipește pe o suprafață fără a fi umezit; autoadeziv.
2. II. etichetă care se poate lipi fără a fi umezită; autoadeziv.
3. vinietă cu o față acoperită cu o substanță adezivă; autoadeziv.
 

autoadeziv, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.n.  
Etimologie: (fr. auto-adhésif)

1. I. care se lipește singur; autocolant.
2. II. bandă care se lipește fără a fi nevoie să fie umezită; autocolant.