Dictionar

Rezultate secundare (Azvârli,):

Azvârlitură

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (azvârli + -tură)

1. faptul de a azvârli; distanța până la care ajunge un obiect azvârlit de cineva; aruncătură; azvârlită.

2. (expr.) o ~ de băț = o distanță (foarte) mică.

3. (expr.) la o ~ (de băț) = aproape.

4. (var.) (înv.) asvârlitură.


Amorsă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. amorce)

1. dispozitiv de aprindere a unei încărcături; capsă.

2. cantitate de pulbere aşezată între dispozitivul de aprindere şi încărcătura de azvârlire a unei lovituri de artilerie.

3. bandă neagră, opacă, de celuloid, care serveşte la încărcarea-descărcarea aparatelor cinematografice ori a casetelor de filme la lumină.

4. (cinem.) detaliu plasat în prim-planul cadrului cu scopul de a da imaginii profunzime.

5. ~a drumului = primul tronson terminat al unui drum.

6. nadă, momeală (pentru peşti).

7. (cib.) serie de instrucţiuni care permit introducerea unui program.


BALIST-, BALISTO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. balist/o/-, cf. lat. balista)

1. „mişcare, oscilaţie, azvârlire”.


Balistită

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. balistite)

1. pulbere de azvârlire fără fum, cu o flacără vie, strălucitoare.


Bombă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. bombe)

1. proiectil cu încărcătură explozivă, incendiară etc., la bombardamentele de aviaţie.

2. ~ atomică (nucleară) = dispozitiv având ca exploziv energia nucleară dezvoltată prin reacţia de fuziune în lanţ a nucleelor unor elemente grele (uraniu, plutoniu); bombă A; ~ cu hidrogen = dispozitiv a cărui explozie se datoreşte energiei termonucleare dezvoltate prin reacţia de fuziune a nucleelor de hidrogen (deuteriu, tritiu); bombă H, bombă termonucleară.

3. ~ vulcanică = bucată de lavă azvârlită de un vulcan, la începutul erupţiei.

4. recipient în medicină pentru gaze sau substanţe radioactive.

5. (peior.) cârciumă sordidă, rău famată.

6. (fig.; sport) lovitură puternică de minge.

7. (fam.) ştire, fapt care produce senzaţie.


Lapili

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lapilli, lat. lapillus)

1. pl. fragmente de lavă sau de alte roci de mărimea unor pietricele, azvârlite din craterul unui vulcan în timpul erupţiei.


Lavă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. lave, it. lava)

1. masă magmatică azvârlită din craterul unui vulcan.