OK
X
bagaj
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bagage)
1.
obiecte,
lucruri
luate
de
cineva
într-o
călătorie.
2.
(fig.)
~
de
cunoștințe
=
totalitatea
cunoștințelor
cuiva
într-un
domeniu
oarecare.
bagajist
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bagagiste)
1.
responsabil
cu
bagajele
într-un
hotel,
într-o
gară,
într-un
aeroport.
bagatelă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bagatelle, it. bagatella)
1.
lucru
neimportant;
fleac.
2.
obiect
de
mică
valoare.
3.
(muz.)
piesă
muzicală
scurtă,
pe
o
temă
ușoară,
variată
ca
expresie
și
formă;
bluetă
(2).
bagateliza
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (germ. bagatellisieren)
1.
a
diminua
importanța
unui
lucru;
a
subaprecia,
a
minimaliza,
a
desconsidera.
bagatelizare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (vb. bagateliza)
1.
acțiunea
de
a
bagateliza
și
rezultatul
ei;
minimalizare,
subestimare,
subapreciere.
2.
diminuare
a
importanței
unui
lucru,
a
unui
fapt,
a
unei
idei;
bagatelizat.
3.
(anton.)
supraapreciere,
supraestimare.
atenție
Parte de vorbire:
s., interj.
Etimologie: (fr. attention, lat. attentio)
1.
s.
f.
perceperea
distinctă
numai
a
anumitor
impresii
din
mai
multe
simultane,
prin
orientarea
și
concentrarea
conștiinței
într-o
anumită
direcție.
2.
interes,
preocupare,
grijă.
3.
(pl.)
atitudine
binevoitoare;
solicitudine,
amabilitate.
4.
a
da
~
(cuiva)
=
a
fi
amabil,
curtenitor.
5.
dar,
cadou
oferit
cuiva
în
schimbul
unor
mici
servicii.
6.
interj.
fii
atent!
bagă
de
seamă!
bagajist
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bagagiste)
1.
responsabil
cu
bagajele
într-un
hotel,
într-o
gară,
într-un
aeroport.
bluetă
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. bluette)
1.
(lit.)
mică
operă
literară
sentimentală
și
anodină.
2.
(muz.)
piesă
muzicală
instrumentală
de
scurtă
durată,
ușoară
și
nepretențioasă,
marcată
de
sentimentalism;
bagatelă.
brec 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl., fr. break)
1.
trăsură
deschisă
cu
patru
roți,
cu
capra
înaltă
și
bănci
laterale.
2.
tip
de
caroserie
auto
în
formă
de
furgonetă,
închisă
cu
geamuri
în
spate,
pentru
transportul
bagajelor
printr-o
ușă
specială
și
banca
amovibilă.
casă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. cassa, germ. Kasse)
1.
dulap,
ladă
de
oțel
în
care
se
țin
bani,
bijuterii,
hârtii
de
valoare
etc.
2.
loc
unde
se
achită
costul
cumpărăturilor
într-un
magazin.
3.
ghișeu
unde
se
fac
încasările
și
plățile
într-o
întreprindere,
instituție
etc.
4.
sumă
de
bani
în
casieria
unei
întreprinderi
sau
instituții.
5.
a
face
~a
=
a
face
bilanțul
încasărilor
și
plăților
dintr-o
zi;
plus
(sau
minus)
de
~
=
diferență
rezultată
în
plus
(în
minus)
după
stabilirea
încasărilor
și
plăților;
registru
de
~
=
registru
în
care
se
trec
sumele
încasate
și
cele
plătite.
6.
~
de
bagaje
=
birou
în
incinta
unei
(auto)gări,
unde
se
pot
depune
temporar,
spre
păstrare,
bagajele
călătorilor.
combi
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Kombi/wagen/)
1.
autoturism
cu
o
capacitate
sporită
de
transportat
bagaje,
cu
3
sau
5
uși
(obligatoriu
una
în
spate),
bancheta
din
spate
fiind
rabatabilă.