OK
X
minuțios, -oasă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. minutieux)
1.
adj.
migălos,
meticulos;
amănunțit.
2.
adv.
cu
grijă,
cu
multă
băgare
de
seamă.
precauție
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. précaution, lat. praecautio)
1.
atitudinea
celui
precaut;
prevedere,
băgare
de
seamă,
prudență,
circumspecție.
vigilență
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. vigilance, lat. vigilantia)
1.
atenție
încordată
și
susținută;
atitudine
de
deosebită
băgare
de
seamă;
supraveghere
activă.
greșeală
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (greși + -eală)
1.
abatere
de
la
adevăr,
de
la
normă,
de
la
un
principiu,
de
la
ceea
ce
e
drept
sau
bine;
(concretizat)
lucru
făcut
rău,
cum
nu
trebuie
(din
nepricepere
sau
din
neatenție).
2.
faptă,
de
obicei
neintenționată,
care
atrage
după
sine
o
neplăcere,
un
rău
pentru
cel
ce
a
făcut-o
sau
pentru
altcineva.
3.
(loc.
adv.)
fără
~
=
perfect,
ireproșabil,
fără
defect.
4.
(loc.
adv.)
din
~
=
din
nebăgare
de
seamă,
fără
voie,
involuntar.
5.
(var.)
(înv.)
greșală,
(reg.)
greșa,
(reg.)
grișea.
uituceală
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (uituc + -eală)
1.
faptul
de
a
uita;
lipsă
de
memorie
sau
de
atenție,
nebăgare
de
seamă;
uitucenie,
uitucie.
2.
(prin
ext.)
distracție,
zăpăceală.
uitucenie
Parte de vorbire:
s.f. (rar)
Etimologie: (uituc + -enie)
1.
lipsă
de
memorie
sau
de
atenție;
nebăgare
de
seamă;
uitucie,
uituceală.