OK
X
balon (2)
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (balon/zaid/)
1.
pardesiu
de
ploaie
confecționat
din
balonzaid.
balon 1
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. ballon)
1.
vehicul
aerian
dintr-un
corp
sferic
umplut
cu
un
gaz
mai
ușor
decât
aerul,
la
care
este
atașată
o
nacelă.
2.
(fam.)
a
lua
(pe
cineva)
în
~
=
a
face
glume
pe
seama
cuiva.
3.
bășică
de
cauciuc
foarte
subțire,
asemănătoare
unei
mingi,
cu
care
se
joacă
copiii.
4.
minge
(de
fotbal,
de
baschet
etc.).
5.
(mar.)
velă
triunghiulară
la
ambarcațiile
de
regate.
6.
înveliș
transparent
sau
translucid,
etanș,
care
închide
corpul
luminos
al
unei
lămpi
electrice,
al
unui
tub
electronic
etc.
7.
vas
de
formă
sferică
pentru
anumite
reacții
chimice
(de
laborator).
balona
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. ballonner)
1.
tr.,
refl.
a
(se)
face,
a
deveni
ca
un
balon;
a
(se)
umbla.
2.
refl.
a
i
se
umfla
cuiva
abdomenul
(datorită
acumulării
de
gaze
în
intestine).
balonaj
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (balon + -aj)
1.
lățime
a
secțiunii
transversale
a
unui
pneu,
aflat
sub
presiune
maximă.
balonaș
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (balon + -aș)
1.
diminutiv
al
lui
balon;
balon
(mic).
balonet
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. ballonnet)
1.
cameră
de
gaz
la
un
dirijabil,
care,
prin
umflare
și
dezumflare,
menține
echilibrul
în
timpul
zborului.
2.
flotor
la
extremitățile
aripilor
unui
hidroavion.
aerostat
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aérostat)
1.
balon
umplut
cu
un
gaz
mai
ușor
decât
aerul.
ascensiune
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. ascension, lat. ascensio)
1.
mișcare
de
jos
în
sus
a
unui
mobil.
2.
urcare,
suire
(pe
un
munte);
înălțare
(cu
balonul).
3.
(fig.)
creștere,
dezvoltare.
4.
promovare
pe
treptele
ierarhiei
profesionale
sau
sociale.
5.
proces
de
cucerire
a
puterii
de
către
o
organizație
politică.
balast
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr., engl. ballast)
1.
lest
(nisip,
pietriș)
care
asigură
stabilitatea
unei
nave,
a
unei
mașini
agricole
sau
reglarea
altitudinii
unui
balon.
2.
compartiment
etanș
al
unui
submarin
care
asigură
scufundarea
sau
ridicarea
submarinului
la
suprafață.
3.
(fig.)
ceea
ce
este
inutil,
de
prisos.
4.
strat
de
pietriș
folosit
ca
pat
pentru
așezarea
traverselor
unei
linii
ferate;
amestec
de
pietriș
și
de
nisip
la
diferite
construcții.
balon (2)
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (balon/zaid/)
1.
pardesiu
de
ploaie
confecționat
din
balonzaid.
balona
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. ballonner)
1.
tr.,
refl.
a
(se)
face,
a
deveni
ca
un
balon;
a
(se)
umbla.
2.
refl.
a
i
se
umfla
cuiva
abdomenul
(datorită
acumulării
de
gaze
în
intestine).
balonzaid
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (germ. Ballonseide)
1.
țesătură
impermeabilă
din
bumbac,
mătase
sau
plastic;
confecții
(pentru
bărbați
și
femei)
realizate
din
acest
material.
2.
haină
de
ploaie
confecționată
dintr-un
astfel
de
material;
balon.
3.
(var.)
balonseide,
balonzaide.