barbar, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. barbare, lat. barbarus)
Etimologie: (fr. barbare, lat. barbarus)
1. nume dat de greci și romani oricărui individ care aparținea unei populații străine.
2. (pl.) nume dat în trecut popoarelor migratoare care au invadat Europa la începutul evului mediu; (sg.) individ aparținând unui asemenea popor.
3. (fig.; și adj.) om crud, sălbatic, necivilizat; grosolan.
4. (adv.) în mod crud, sălbatic.