Dictionar

bacil

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. bacille, lat. bacillum)

1. (biologie) gen de bacterii de forma unui bastonaș mai mult sau mai puțin alungit, unele specii fiind patogene.
2. purtător de ~i = persoană care poartă germenii de contagiune a unei boli, dar fără a prezenta simptomele aparente ale acestei boli.
 

baciliform, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. bacilliforme)

1. care are formă de bacil sau bastonaș.
 

bacteriacee

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bactériacées)

1. familie de microorganisme înglobând bacteriile cu celula în formă de bastonaș.
 

baculiform, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. baculiforme)

1. în formă de bastonaș; baciliform.
 

baton

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bâton)

1. bucată (de vanilie, de ciocolată etc.) în formă de bastonaș.
 

cerapastel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (cera- + pastel)

1. gen de pictură modernă, asemănător encausticii, a cărei materie picturală, din bastonașe de ceară, ulei și coloranți, se întărește cu timpul, păstrând toată strălucirea inițială a pigmentului colorant.
2. materia însăși.