Dictionar

beagle

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. beagle)

1. câine de vânătoare de rasă engleză, mic, robust, curajos, cu urechile lungi, plate.
 

beat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. beat)

1. /bit/ adj. inv. care aparține beatnicilor.
2. s. n. (jaz) bătaie, timp al unei măsuri.
3. stil în rockul modern (și în jaz) la începutul deceniului al șaptelea, care presupune accentuarea tuturor celor patru timpi ai măsurii.
4. (în formațiile instrumentale) prezența tobei mari.
 

beatific, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. béatifique)

1. care beatifică.
2. (s. m. f.) cel care trăiește o bucurie spirituală.
 

beatifica

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (lat. beatificare, fr. béatifier)

1. a trece pe cineva, după moarte, în rândul sfinților.
 

beatitudine

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. beatitudo, fr. béatitude)

1. stare de fericire deplină.
2. stare patologică de euforie permanentă.
 

beatnic

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. beatnik)

1. tânăr care, prin neîngrijire și stridență, vrea să-și afișeze nemulțumirea și protestul față de o societate pe care o consideră inumană; (p. ext.) tânăr (din Occident) cu plete și ținută neîngrijită.
 

apret

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apprêt)

1. preparat la tratarea țesăturilor și fibrelor textile pentru a le da anumite calități; scrobeală.
 

beat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. beat)

1. /bit/ adj. inv. care aparține beatnicilor.
2. s. n. (jaz) bătaie, timp al unei măsuri.
3. stil în rockul modern (și în jaz) la începutul deceniului al șaptelea, care presupune accentuarea tuturor celor patru timpi ai măsurii.
4. (în formațiile instrumentale) prezența tobei mari.
 

beatific, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. béatifique)

1. care beatifică.
2. (s. m. f.) cel care trăiește o bucurie spirituală.
 

bruderșaft

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Bruderschaft „fraternitate”)

1. ritual sau fel de a bea în care doi parteneri își duc paharele la gură încrucișându-și brațele, în semn de prietenie sau pentru a-și consolida prietenia; frăție de băutură.
 

buvetă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. buvette)

1. loc unde se beau ape minerale într-o stațiune balneară.
 

cataractă 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cataracte, lat. cataracta)

1. opacificarea cristalinului, care produce o cecitate parțială sau completă; albeață.