Dictionar

Rezultate secundare (Bine,):

Binedispune

Parte de vorbire: vb. tr., refl.
Origine: (bine + dispune)

1. a face se simtă sau a se simți bine.


Binemerita

Parte de vorbire: vb.
Origine: (bine + merita)

1. a câştiga dreptul la recunoştinţa cuiva.


Acarioză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acariose)

1. dermatoză la oameni şi la animale (albine) provocată de acarieni.

2. (bot.) umflare patologică a mugurilor cauzată de înţepăturile unor acarieni.


Adio

Parte de vorbire: s.
Origine: (it. addio)

1. rămas bun! rămâi cu bine! o (s. n.) a-şi lua ~ (de la ceva) = a socoti ceva ca pierdut pentru totdeauna.


Afabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. affable, lat. affabilis)

1. care demonstrează gentilețe și cordialitate față de ceilalți; binevoitor, cordial, prietenos.

2. (antonime) acrimonios, neprietenos.


Altruism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. altruisme)

1. atitudine binevoitoare şi dezinteresată în favoarea altora; principiu etic preconizând asemenea atitudine.


Alveolă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. alvéole)

1. cavitate de implantare a dinţilor în osul maxilar.

2. ~ pulmonară = fiecare dintre micile cavităţi ce se găsesc în plămâni la capătul bronhiilor.

3. căsuţă construită de albine în fagure.

4. (bot.) scobitură.

5. locaş în care stau seminţele în distribuitorul unei semănători sau al unui trior.

6. loc retras de la alinierea unei străzi, a unei alei, dintr-un spaţiu plantat.

7. scobitură creată la suprafaţa unei roci omogene.

8. ~ eoliană = mică adâncitură a solului săpată de vânt în regiunile de deşert.

9. fiecare dintre scobiturile practicate în balconetul unui frigider, pentru păstrarea ouălor.


Amabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aimable, lat. amabilis)

1. care este vrednic de a fi iubit.

2. care se comportă socialmente corect cu ceilalți, care dovadă de politețe și bunătate; prietenos, binevoitor; politicos, sociabil.

3. (antonime) neamabil, dezagreabil.