Dictionar

craiubirău

Parte de vorbire:  s.m. (învechit)  
Etimologie: (crai[u] + -birău)

1. judecător regesc.
2. (var.) craiobirău.
 

craiubirău

Parte de vorbire:  s.m. (învechit)  
Etimologie: (crai[u] + -birău)

1. judecător regesc.
2. (var.) craiobirău.
 

crăbireasă

Parte de vorbire:  s.f. (înv., reg.)  
Etimologie: (craiubirău + -easă)

1. soție de craiubirău, judecător regesc.