Rezultate secundare (Bunicel,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (bun + -icel)
1. care este (destul de) bun; bunișor.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (bun + -ișor)
1. diminutiv al lui bun; bunicel, (pop.) bunuț.
2. destul de bun; care este aproape bun; mai bun decât rău.