consumptibil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. consumptibilis, după fr. consomptible)

1. (jur.; despre bunuri) care este distrus, consumat de la prima întrebuințare; care nu permite utilizarea repetată.

ereditar, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. héréditaire, lat. hereditarius)

1. care se transmite prin ereditare.
2. (despre bunuri) care se transmit prin moștenire.

incesibil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. incessible)

1. (despre bunuri) care nu poate fi cedat sau pus în gaj.

indiviz, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. indivis, lat. indivisus)

1. (jur.; despre bunuri) care este în indiviziune; nedivizat, întreg.
2. (drept) califică proprietatea care nu este împărțită și aparține mai multor persoane în același timp.
3. (despre persoane) care posedă o proprietate în indiviziune.

reversibil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. réversible)

1. care poate reveni la starea inițială.
2. (jur.; despre bunuri) care urmează să revină la fostul proprietar.
3. (despre rente, pensii) care, la moartea titularului, poate trece asupra altei persoane.
4. (despre fenomene, reacții) care se poate mișca în două sensuri opuse.
5. (despre propoziții) care nu-și modifică înțelesul când se schimbă diateza verbului.

rezervă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. réserve)

1. cantitate (de bunuri) pusă deoparte pentru a fi folosită mai târziu; depozit.
2. (jur.) ~ succesorală (sau legală) = parte dintr-o avere succesorală de care testatorul nu poate dispune liber, rezervată de drept unor anumiți moștenitori.
3. (fig.; pl.) posibilități.
4. cantitate de substanțe minerale utile într-un zăcământ.
5. cameră de spital unde se internează un singur bolnav.
6. parte din armată chemată sub arme numai în timp de război sau în mod excepțional în timp de pace; trupe neangajate în luptă, păstrate pentru a interveni la nevoie.
7. (sport) jucător care poate înlocui la nevoie pe unul dintre jucătorii angajați în competiție.
8. motiv de îndoială, obiecție.
9. fără ~ = fără reținere, în întregime.
10. (fig.) prudență, cumpătare, măsură; discreție. (p. ext.) răceală, indiferență.