Dictionar

Rezultate secundare (Buză,):

Abuza

Parte de vorbire: vb. intr.
Origine: (fr. abuser)

1. a uza de ceva în mod exagerat, a folosi (conștient) fără măsură; a face abuz.

2. a exagera în utilizarea unei posibilități, a unei libertăți.

3. a profita în chip nedemn de o situație, un avantaj, încredere.

4. a amăgi, a înșela.

5. a violenta, a viola.


Archebuză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arquebuse)

1. armă de foc din evul mediu, asemănătoare cu puşca.


Buza caprei

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT Xerocomus subtomentosus

2. FR cèpe subtomenteux; Bolet subtomen teux

3. EN yellow-cracked boletus

4. DE Ziegenlippe

5. RU моховик зелёный; козляк

6. HU molyhostinóru, molyhos nemezestinóru


Buzăiel

Parte de vorbire: s.n. (Muntenia)
Origine: (necunoscută)

1. mlaștină rămasă după ploaie; (reg.) bulhac.


Cambuză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cambuse)

1. magazie de provizii la bordul navelor.


Dezabuza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. désabuser)

1. tr., refl. a face devină, a deveni blazat.


Archebuzier

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arquebusier)

1. soldat înarmat cu o archebuză.


Aribal

Parte de vorbire: s.
Origine: (gr. arryballos)

1. (ant.) vas grecesc sferic, cu gât foarte strâmt şi cu buză lată.


Cambuzier

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cambusier)

1. marinar care deserveşte cambuza.

2. chelner de vapor.


CHEIL(O)-, -cheilie

Parte de vorbire: afix
Origine: (fr. chéil/o/-, -chéilie, cf. gr. kheilos)

1. „buză”.


Dezabuzat, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. désabusé)

1. care și-a pierdut speranțele, entuziasmul; dezamăgit.

2. (var.) (înv.) desabuzat.

3. (antonime) entuziast, entuziasmat.


LABI-, LABIO-

Parte de vorbire: prefix
Origine: (fr. labi/o/-, cf. lat. labium)

1. „buză”.