Parte de vorbire: s.n.
Origine: (cf. fr. annonce)
1. înştiinţare, aviz prin care ceva este făcut cunoscut publicului, verbal sau în scris.
2. text, publicație care anunță ceva.
3. comunicat publicitar într-un organ de presă.
4. (la jocul de cărți) declarație de intenție.
5. (radio, TV) text care precede un program și servește drept titlu sau rezumat al acestuia.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Bank)
1. (la jocul de cărţi) banii puşi în joc de cel ce ţine jocul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. brelan)
1. (la unele jocuri de cărţi) grup de trei cărţi de valoare egală, dar de culori diferite, la acelaşi jucător.
2. (fig.) grup de trei persoane, lucruri etc. care formează o unitate.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (după fr. contrepartie)
1. dublură a unui cont, a unui registru, ținută pentru verificare.
2. (bursă) operație contrară alteia pentru a reduce riscurile sau din orice alt motiv.
3. (la jocul de cărți) partidă nouă, jucată de către cineva cu aceiași parteneri, pentru a-și lua revanșa.
4. element care se opune altuia, stabilind echilibrul; contraparte.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coupe)
1. (croitorie) tăietură, croială.
2. (la jocul de cărţi) tăierea, separarea cărţilor în două părţi.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. dealer)
1. agent de bursă; vânzător (intermediar).
2. (la jocul de cărţi) cel care împarte cărţile.