Dictionar

capitula

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. capituler, lat. capitulare)

1. (despre un beligerant) a înceta ostilitățile, predându-se învingătorului.
2. (fig.; despre oameni) a ceda, a se da învins.
 
 
 
 

capitularii

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. capitulaires)

1. acte legislative emanate de la regi, împărțite în capitole.
 
 
 
 
 
 

recapitulativ, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. récapitulatif)

1. care recapitulează; pentru recapitulare; rezumativ.
 
 

rezumat

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. résumé)

1. redare pe scurt, în scris sau oral, a conținutului unei lucrări, al unei expuneri etc.; recapitulare succintă.
2. în ~ = pe scurt.