Dictionar

Rezultate secundare (Capitular,):

Capitular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. capitulaire)

1. referitor la capitul1, la canonici.

2. cancelar ~ = canonic director de studii în şcolile catedralelor din evul mediu; scrisoare = scrisoare care notifică canoanele unui conciliu.


Capitulard, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. capitulard)

1. care capitulează, care se hotărăște ușor capituleze; capitulant.

2. (prin ext.) care evită în mod obișnuit pericolul, dificultatea.


Capitularii

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. capitulaires)

1. acte legislative emanate de la regi, împărţite în capitole.


Capitulant, -ă

Parte de vorbire: s.m.f.
Origine: (fr. capitulant)

1. persoană care capitulează ușor în fața adversarului; capitulard.

2. (prin ext.) cel care părăsește cu ușurință o poziție ideologică, care își reneagă principiile și tovarășii de luptă; capitulard.


Recapitulativ, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. récapitulatif)

1. care recapitulează; pentru recapitulare; rezumativ.


Recapitulație

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. récapitulation)

1. acțiunea de a recapitula și rezultatul ei; recapitulare.

2. operație de revedere sistematică a materiei parcurse într-o anumită perioadă de învățământ; repetare.

3. acțiunea de rezumare, trecere în revistă, rememorare (a unei lucrări, chestiuni, probleme et cetera).

4. (var.) recapitulațiune.


Rezumat

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. résumé)

1. redare pe scurt, în scris sau oral, a conţinutului unei lucrări, al unei expuneri etc.; recapitulare succintă.

2. în ~ = pe scurt.