Rezultate principale (Capriciu,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. caprice, it. capriccio)
1. dorinţă trecătoare, extravagantă; gust neobişnuit, ciudat; toană.
2. (muz.) piesă cu caracter capricios, de virtuozitate, de construcţie liberă.
Rezultate secundare (Capriciu,):
Parte de vorbire: s.f. (franțuzism)
Origine: (fr. boutade)
1. vorbă de spirit, neprevăzută și adesea aproape de neadevăr; ironie.
2. (desuet) versuri făcute din capriciu.
3. (desuet) dans figurat, mic balet improvizat.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. fantaisie, lat. fantasia, gr. phantasia)
1. imaginație.
3. produs al imaginației; închipuire, plăsmuire, născocire.
4. înclinare personală, gust, ciudățenie, capriciu.
5. (muz.) lucrare instrumentală sau orchestrală liberă.
6. piesă instrumentală, în stil contrapunctic, cu caracter fantastic.
7. țesătură al cărei colorit și textură sunt făcute să permită maxima imaginație a autorului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. ricercare)
1. (muz.) compoziţie instrumentală polifonică cu formă liberă în stil de contrapunct, care se cântă fără întrerupere; capriciu, fantezie.
Parte de vorbire: s.f. (pl.: boli, boale)
Origine: (slav. bolĭ)
1. tulburare a sănătății, datorită unor agenți din mediul interior sau exterior al organismului.
2. epitet dat vitelor (sau altor animale) slabe, leneșe, nărăvașe.
3. (fam.) ciudă, necaz; pornire, pică, invidie.
4. (fam.) poftă, dorință; capriciu; pasiune.
5. (expr.) a avea ~ să... = a avea o dorință, o poftă chinuitoare de a face ceva.
6. (expr.) a băga rufele în ~ = a spăla rufele prost, de mântuială.
7. (expr.) a scoate rufele din ~ = a spăla rufele bine după ce mai întâi au fost prost spălate.
9. ~ lungă (sau mare) = tifos.
10. ~ orfelină = boală cronică rară, pentru care nu este disponibil un tratament eficient.
11. ~ seacă = tuberculoză.
12. (pop.) ~a copiilor = epilepsie.
13. ~ cu transmitere vectorială = maladie cauzată de un germen patogen (virus, parazit, bacterie), purtat și inoculat de către un vector (flebotom, musculiță, căpușă et cetera).