Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. hendécasyllabe, lat. hendecasyllabus)
1. (versificare) vers de unsprezece silabe; vers endecasilabic.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. enjambement)
1. (versificare) procedeu de versificație care poartă sensul pe două versuri, fără a marca aceasta prin vreo pauză, și face ca lectura versului doi să fie necesară pentru înțelegerea primului; ingambament.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. escarrifier)
1. a forma o escară (crustă negricioasă și tare care se formează pe învelișul cutanat sau mucos care a suferit o ulcerație sau o mortificare).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. hyperbole)
1. figură de stil, constând în folosirea unor expresii și imagini exagerate, pentru a reda mai plastic ideea și a impresiona mai puternic.
2. curbă loc geometric al punctelor dintr-un plan, a căror diferență a distanțelor la două puncte fixe (focare) este constantă.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. satisfaction, lat. satisfactio)
1. sentiment de mulţumire, de plăcere.
2. împlinire a unei dorinţe, aspiraţii.
3. a cere (sau a da ~ = a) a cere (sau a da cuiva) dreptate, câştig de cauză; b) a provoca (sau a accepta o provocare) la duel.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. étiogène)
1. cauzat de factori sau de excitaţii externe (ex. mişcare).