Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. kimono)
1. halat cu mâneci foarte lungi.
2. croială de îmbrăcăminte femeiască în care mâneca este dintr-o singură bucată cu talia.
3. haină femeiască (de casă) croită astfel.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (fr. dénicher)
1. a scoate (dintr-o nişă, din casă), a evacua, a da afară.
2. a forța pe cineva să părăsească locul în care s-a ascuns.
3. a scoate pe cineva (cu forța) din locul pe care îl ocupă.
4. (fig.) a descoperi locul în care se ascunde o persoană sau un lucru; a dibui.
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. lapida)
2. piatră comemorativă (pe o casă).
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (servitor + -ime)
1. mulțime de servitori; totalitate a servitorilor (dintr-o casă); slujitorime, (pop.) slugărime, (reg.) slugăret.
Parte de vorbire: s.m. (Transilv., Munt.)
Origine: (nesigură, cf. vantră)
1. (la casă) cosoroabă.
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (tablă + -ui)
1. a acoperi (o casă) cu tablă.