Dictionar

Rezultate secundare (Categoric,):

Categoric, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. catégorique)

1. (şi adv.) precis, hotărât; necondiţionat.

2. (log.; despre judecăţi) în care legătura dintre subiect şi predicat este necondiţionată şi sigură.


Afirma

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. affirmer, lat. affirmare)

1. tr. a susţine, a declara categoric, ferm.

2. refl. a se evidenţia, a se face remarcat prin ceva.


Antinomie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. antinomie, lat. antinomia)

1. contradicţie categorică între două legi, teze sau principii ce se exclud reciproc.


Baricada

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. barricader)

1. tr., refl. a (se) închide cu o baricadă.

2. (p. ext.) a (se) închide ferm, categoric.


Casant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. cassant)

1. care se sparge sau se sfărâmă ușor; casabil, fragil.

2. (fig.; despre modul de a vorbi al cuiva) tăios.

3. care posedă un caracter ferm, categoric; hotărât.

4. (anton.) incasant.


Consens

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (lat., fr. consensus)

1. acordul tacit, sau fără opoziție categorică, pe un anumit subiect; acord între persoane, înţelegere deplină, identitate de opinii.

2. (fiziologie) interdependența mai multor organe în îndeplinirea funcțiilor vitale.

3. (antonime) dezacord, disensiune.


Decis, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (it. deciso)

1. ferm, hotărât; categoric, tranşant.