Dictionar

Rezultate secundare (Ce):

Abduce

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (lat. abducere)

1. a duce (de undeva); a lua, a apuca altă cale.


Abzice

Parte de vorbire: vb.
Origine: (după germ. absagen)

1. a nu admite, a refuza, a dezaproba.


Ace

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. ace)

1. (tenis) lovitură din care se obţine un punct.


Aduce

Parte de vorbire: vb.
Origine: (lat. adducere)

1. tr. (persoane sau lucruri) a lua ducând cu sine (undeva sau la cineva).

2. a apropia de corp sau de o parte a corpului.

3. a face capete o anumită direcție sau înclinație.

4. a face ajungă într-o anumită stare sau situație.

5. a face se producă; a provoca; a pricinui; a cauza.

6. a înfățișa spre examinare.

7. (expr.) a ~ (pe cineva) la sapă de lemn = a sărăci cu totul pe cineva.

8. (expr.) a ~ jertfă = a jertfi.

9. (expr.) a ~ la cunoștință = a înștiința.

10. (expr.) a ~ mulțumiri = a mulțumi.

11. (expr.) a ~ vorba (despre ceva sau despre cineva) = a pomeni (despre ceva sau despre cineva).

12. (expr.) a-și ~ aminte = a-și aminti.

13. intr. (precedat de prepoziția cu) a avea trăsături comune; a fi deopotrivă; a se potrivi; a semăna; a se asemăna.

14. (precedat de prepoziția a) a emana un miros specific (de obicei, neplăcut).


Adventice

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. adventice)

1. tunică externă, de ţesut conjunctiv, care înveleşte arterele.


Alternarioza plantelor citrice

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT Alternaria citri

2. FR pourriture noire des fruits des agrumes; alternariose des agrumes

3. EN alternaria black rot of citrus plants; alternaria fruit rot of citrus plants

4. DE Schwarzfäule der Agrumenbäume; Alternariafäule der Agrumenbäume

5. RU чёрнaя rниль плодов цитрусовых кульур; aльтернaриоз цитрусовых культур

6. HU citromfélék alternáriás betegsége


Aalenian, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. aalénien)

1. I. din primul etaj al jurasicului mediu (sau ultimul al jurasicului inferior).

2. care aparține aalenianului, specific aalenianului; care se referă la această perioadă.

3. II. primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior.


Abac

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abaque, lat. abacus)

1. instrument de calculat din bile care se pot deplasa pe vergele orizontale paralele.

2. tabel sau diagramă care permite rezolvarea rapidă a unor calcule.

3. (matematică) diagramă sau grafic care oferă, prin lectură simplă, rezolvarea aproximativă a unei probleme numerice; nomogramă.


Abaca

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr., sp. abaca, cf. tagalog. abaka)

1. bananier din Filipine, care are fructele necomestibile și pețiolurile frunzelor lungi din care se obțin fibre textile.

2. fibră textilă obținută din pețiolurile frunzelor acestui bananier; cânepă de Manilla.


Abandon

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. abandon)

1. acțiunea de a rupe legătura care atașa o persoană de un lucru sau de o altă persoană.

2. acțiunea de a înceta de a se ocupa de ceva sau de cineva.

3. actul de renunțare la o calitate, un loc de muncă sau o funcție.

4. părăsire a unei nave aflate în pericol de scufundare.

5. părăsire a unui bun sau renunțare la un drept.

6. renunțare la o cauză, credință etc.

7. cedare (la o stare, un sentiment).

8. (drept) actul prin care un debitor abandonează toate bunurile sale creditorilor săi, pentru a se proteja de urmărirea lor.

9. (sport) retragere dintr-o competiţie.

10. ~ familial = părăsire a copiilor, a familiei.


Abandona

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. abandonner)

1. (tr.) a rupe legătura cu ceva sau cu cineva.

2. a renunța la a urma o acțiune, o căutare etc.

3. a părăsi, a renunţa definitiv la ceva.

4. a părăsi pe cineva (familia, copiii) lăsându-l fără sprijin.

5. a nu mai vrea ceva sau pe cineva.

6. a neglija, a lăsa în voia...

7. a înceta de a utiliza.

8. (refl.) (figurat) a se lăsa pradă unui sentiment, unei emoții, a se adânci în anumite preocupări.

9. a se încrede, a se preda.

10. a se neglija.

11. a-și pierde curajul.

12. (intr.) a se retrage dintr-o competiţie.


Abandonic, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. abandonnique)

1. I. (psihanaliză) se spune despre un subiect (în special un copil) care trăiește cu frica de a fi abandonat, fără existe neapărat motive obiective care justifice această frică.

2. II. (psihanaliză) persoană, de obicei un copil, care trăiește cu teama patologică de a fi abandonat.