Rezultate principale (Chestiune,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. question, lat. quaestio)
1. problemă care constituie obiectul unei preocupări, al unei discuţii etc.
2. întrebare (pusă unui elev, unui candidat etc.).
3. (fam.) întâmplare, fapt, lucru.
Rezultate secundare (Chestiune,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (it. capitolo, lat. capitulum)
1. fiecare dintre diviziunile mai mari ale unei cărţi, ale unei legi etc.
2. parte dintr-o acţiune, dintr-o desfăşurare.
3. subiect de conversaţie; problemă; chestiune.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. délibéré)
1. adj. (şi adv.) (în mod) intenţionat, cumpănit; liber consimţit.
2. s. n. deliberare între judecători înainte de pronunţarea sentinţei.
3. ~ moral = decizie într-o chestiune de responsabilitate morală.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (după fr. débattre)
1. a discuta, a supune unei largi discuţii (o chestiune, un proiect de lege etc.).
2. (jur.) a judeca în fond (un proces).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. digresion, lat. digressio)
1. abatere de la subiectul tratat pentru a lămuri o chestiune secundară sau pentru ca expunerea să fie mai variată; divagaţie, excurs.
2. elongaţie aparentă a unei planete în raport cu Soarele.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. exhaustif)
1. care epuizează o chestiune, o întrebare; care tratează temeinic un subiect de studiu, fără a omite nimic; complet, în întregime.
2. (antonime) incomplet, neexhaustiv, superficial.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. opinion, lat. opinio)
2. ~ publică = părerea publicului, a maselor într-o anumită chestiune; a face ~ separată = a se deosebi în păreri de cineva (sau de majoritate).