OK
X
chit 1
Parte de vorbire:
adv.
Etimologie: (fr. quitte)
1.
(fam.)
a
fi
~
(cu
cineva)
=
a-și
fi
plătit
o
datorie
față
de
cineva.
chit 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Kitt)
1.
pastă
dintr-un
amestec
de
pulberi
metalice
cu
ulei
de
in,
glicerină
etc.,
folosită
la
lipitul
geamurilor
etc.
chitanță
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. quittance)
1.
înscris
prin
care
se
atestă
primirea
unor
sume
de
bani.
chitanțier
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (chitanţă + -ier)
1.
carnet
sau
registru
cu
foi
detașabile,
pentru
întocmirea
chitanțelor;
carnet
de
chitanțe.
chitară
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. chitarra)
1.
intrument
muzical
cu
șase
coarde,
acționat
prin
ciupire
sau
lovire
cu
degetele.
chitarist, -ă
Parte de vorbire:
s.m.f.
Etimologie: (it. chitarrista)
1.
persoană
care
cântă
la
chitară.
2.
(var.)
ghitarist,
(înv.)
citarist.
accept
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Akzept)
1.
înscris
prin
care
cineva
se
obligă
să
achite
o
datorie
la
scadență.
2.
acord,
aprobare.
acceptare
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (accepta)
1.
acțiunea
de
a
accepta.
2.
(cont.)
consimțământ
al
întreprinderii
cumpărătoare
pentru
achitarea
furnizoare;
accept.
3.
(jur.)
manifestare
a
voinței
de
a
dobândi
un
drept,
o
moștenire,
o
ofertă.
acomodație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. accommodation)
1.
acțiunea
sau
rezultatul
acțiunii
de
a
(se)
acomoda;
acomodare.
2.
schimbarea
prezentată
de
o
ființă
vie
pentru
a
se
adapta
în
afara
mediului
său
natural.
3.
(biologie)
adaptarea
unui
organism
la
schimbările
din
mediul
său
de
viață.
4.
(psihologie)
modelarea
psihică
inconștientă
care
permite
unui
individ
adaptarea
la
mediul
său.
5.
(oftalmologie)
modificarea
curburii
cristalinului,
care
permite
ochiului
să
vadă
clar
obiectele
aflate
la
diferite
distanțe
de
el;
modificări
oculare
adaptative
care
asigură
claritatea
imaginilor
pentru
diferite
distanțe
de
vizualizare.
6.
(învechit)
acțiunea
de
instalare
convenabilă
a
unei
persoane.
7.
(var.)
acomodațiune.
8.
(antonime)
inadaptare,
neadaptare.
amazonomahie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. amazonomachie)
1.
(mit.)
luptă
cu
amazoanele;
lupta
amazoanelor
împotriva
atenienilor.
2.
(antichitate)
reprezentare
artistică
a
amazoanelor
în
lupte.
amficțion
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. amphictyon)
1.
(Antichitatea
greacă)
membru
al
unei
amficționii.
amforoidion
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (gr. amphoroidion)
1.
(antichitate)
vas
mic
în
formă
de
amforă,
cu
fundul
plat.