Dictionar

Rezultate secundare (Chitul):

şpaclu

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Spachtel)

1. unealtă, lamă triunghiulară de oţel, cu care se răzuieşte tencuiala, chitul etc.


închituire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (în + chituire)

1. operația de îmbinare a două obiecte cu ajutorul chitului.


închitui

Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (în- + chitui)

1. a îmbina două obiecte cu ajutorul chitului.