Parte de vorbire: s.m.
Origine: (ciorap + chilot)
1. ciorap lung, continuat cu chilot; dres, ciorap-pantalon.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. baguette)
2. vergea subţire folosită de dirijori; (fig.) modul de interpretare, talentul unui dirijor.
3. băţ de lemn sau de metal servind la punerea în vibraţie a unor instrumente de percuţie.
4. partea de lemn a arcuşului.
5. dungă colorată care împodobeşte uneori ciorapii pe partea exterioară.
6. piesă cilindrică, subţire, a unui mecanism, a unei maşini.
7. mulură mică cu secţiunea semicirculară, netedă sau decorată, de culoare diferită de cea a mulurii principale, cu care se decorează un element arhitectonic.
8. element ornamental aşezat lateral pe o pagină de carte, de catalog etc.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m. pl.
Origine: (fr. collant)
1. I. (despre îmbrăcăminte) strâns lipit de corp; care se mulează după formele corpului.
2. II. lenjerie feminină compusă din chiloți și ciorapi dintr-o singură bucată; ciorap-pantalon, dres.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. dress)
1. ciorapi cu chiloţi; ciorap-pantalon.
2. (sport, balet) echipament (pe corp).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. jarretière)
1. obiect accesoriu de îmbrăcăminte, din elastic, care ţine ciorapul întins pe picior.
2. fiecare dintre bucăţile de elastic ale unui portjartier, cu un dispozitiv pentru fixat ciorapii.
Parte de vorbire: s.n. (anglicism)
Origine: (engl. panty[hose])
1. lenjerie de corp, de obicei transparentă, dintr-o singură piesă care acoperă corpul de la talie în jos, partea de sus având forma unui chilot; ciorap-pantalon.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. remailler)
1. a reface la un ciorap, la tricot ochiurile rupte ori scăpate.