Dictionar

Rezultate principale (Circula,):

Circula

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. circuler, lat. circulari)

1. a se mişca, a se deplasa; a umbla; a fi în mişcare neîntreruptă, a curge într-un circuit.

2. (despre zvonuri etc.) a se propaga, a se răspândi.

3. a fi în uz.


Rezultate secundare (Circula,):

Circulant, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. circulant)

1. care circulă.

2. capital ~ = parte a capitalului productiv, formată din materii prime, combustibili etc., care se regăseşte în mărfuri.


Circular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. circulaire, lat. circularis)

1. adj. în formă de cerc; care descrie un cerc.

2. (adv.) de jur împrejur.

3. s. f. ordin, dispoziţie care se transmite în aceeaşi formă la mai multe instituţii, persoane etc.

4. s. n. ferăstrău în formă de disc.

5. (teatru) fundal care acoperă peretele din fundul scenei.


Circular; orbiculat; orbicular

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT circularis; orbiculatus; orbicularis; rotundus

2. FR orbiculaire; orbiculé; arrondi; circulaire

3. EN orbicular; orbiculate; circular; rounded

4. DE kreisförmig; kreisrund; zirkular

5. RU круrлый; круrообрaзный; окруrлый; зaкруrленный; окружный

6. HU kerek, kör alakú, körszerű


Circularitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. circularity, fr. circularité)

1. stare a ceea ce este circular.

2. caracteristică a viziunii unei opere beletristice de a alterna în mod simetric planurile, desfăşurarea acţiunii etc., cu revenire la punctul de plecare.


Circulaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. circulation, lat. circulatio)

1. mişcare, deplasare (de oameni, de vehicule pe o cale de comunicaţie etc.).

2. mişcare a unui corp într-un circuit.

3. a pune în ~ = a face intre în uz.

4. mişcare a sângelui în aparatul circulator şi a servei în plante.

5. (ec.) schimb de bunuri, de mărfuri.

6. ~ bănească (sau monetară) = circulaţia banilor în procesul schimbului.


Circulator

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. circulatoire, lat. circulatorius)

1. aparat ~ = inima şi vasele prin care circulă sângele în corpul animal.


Abacteriemic, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. abactériémique)

1. (med.) care nu conține bacterii, pentru sângele unui bolnav.

2. (despre boli) care nu prezintă microbi în sângele circulant.

3. (antonim) bacteriemic.


Absidă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abside, lat. absida)

1. nişă în formă semicirculară situată în continuarea navei centrale a unei bazilici sau biserici.


Absidial, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. absidial)

1. referitor la absidă (extremitatea semicirculară al unei biserici).

2. (var.) absidal.


Acrocianoză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acrocyanose)

1. coloraţie violacee a extremităţilor membrelor, datorată unei tulburări a circulaţiei sângelui.


Acvatubular, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aquatubulaire)

1. (despre cazane cu aburi) cu tuburi prin care circulă apa.


Aerifer, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. aérifère)

1. сarе conţine sau conduce aerul; aerofor.

2. (zool.) care permite circulatia aerului, oxigenului.

3. (anat.) conducte ~e = conducte destinate transporte aerul în plămâni.