Dictionar

Rezultate secundare (Coş,):

Barrancos

Parte de vorbire: s.
Origine: (sp. barrancos)

1. pl. mici văi formate de ape pe flancurile unui con vulcanic.


Cocos

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kokos)

1. fructul cocotierului.

2. nucă de ~ = fructul cocotierului, drupă conţinând un suc lăptos hrănitor şi alte produse alimentare şi textile.


Cosă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cosse)

1. obiect protector din metal care se introduce în interiorul unei bucle formate la capătul unui cablu.

2. inel metalic fixat la marginea unui conductor electric pentru a stabili contactul; bornă.


Coşaveraj

Parte de vorbire: s.
Origine: (coş- + -averaj)

1. raportul de puncte într-un meci de bachet.


Coscenarist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (co- + scenarist)

1. autor, împreună cu altcineva, al unui scenariu.


Coșciubață

Parte de vorbire: s.f. (regional)
Origine: (necunoscută)

1. adăpost (provizoriu) pentru iernatul oilor.


Aborda

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. aborder)

1. intr. (despre nave) a se ciocni.

2. a se opri lângă o navă bord la bord.

3. a acosta.

4. tr. (fig.) a se apropia de cineva spre a-i vorbi.

5. a începe studiul unei probleme; a deschide o discuţie.


Acnee

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acné)

1. (med.) afecțiune inflamatorie a glandelor piloseboreice, prin apariția de coșuri, puncte negre etc. pe piele; este o boală inflamatorie a pielii în care glandele sebacee joacă un rol cheie.


Acort, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accort)

1. plin de civilitate, politicos; simpatic, amabil.

2. (antonime) dezagreabil, inabordabil.


Acorticism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. acorticisme)

1. (med.) mulțime de tulburări cauzate de disfuncția (încetarea secreției) glandelor corticosuprarenale.


Acostabil, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. accostable)

1. care este ușor de acostat; abordabil.

2. (despre o persoană) care este ușor de abordat; abordabil.

3. (antonim) inacostabil.


Acreţie

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. accrétion)

1. (astr.) fenomen fizic prin care un corp ceresc captează materia din spaţiul cosmic.

2. (tehn.) proces de aglomerare a unor elemente.

3. formarea de crustă oceanică, prin extensiunea crustei terestre.