Rezultate secundare (Coc,):
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coque)
1. pieptănătură femeiască cu părul strâns sau împletit şi adunat pe ceafă, ori în creştetul capului.
Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Kokke, gr. kokkos, boabă)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., sp. coca)
1. inv. arbust originar din America de Sud, din ale cărui frunze se extrage cocaina.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. coque)
2. învelişul exterior al unui avion.
3. construcţie în formă de bărci a hidroavioanelor.
Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. coca-cola)
1. băutură răcoritoare gazoasă preparată din sucuri de fructe care conţin şi stupefiante.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. cocaïne)
1. alcaloid toxic din frunzele de coca sau obţinut prin sinteză, ca anestezic total.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acanthocéras)
1. amonit cu cochilia groasă, răsucită dorsal, prevăzută cu spini.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. acétabule, lat. acetabulum)
1. (anat.) cavitate a osului iliac în care se articulează capul femurului; cotil.
2. excavație a unei cochilii în care stă fixat animalul.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. actaeonella)
1. gasteropod fosil cu cochilie globulară, fără ornamentaţii.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. afrikander)
1. individ de origine albă olandeză din Africa de Sud, din buri.
2. rasă de taurine cu cocoaşă, originară din Africa de Sud.
Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. agranulocyte)
1. (biochimie) globulă albă care are puține granule citoplasmatice și o cantitate limitată de citoplasmă (spre deosebire de granulocit); leucocită negranulată.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aleucémie)
1. leucemie fără creşterea numărului leucocitelor în sânge.