Dictionar

colocviu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. colloquium)

1. convorbire, discuție (științifică); simpozion.
2. formă de examinare a cunoștințelor prin discuții între profesori și studenți, elevi etc.
 

for 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. for, lat. forum)

1. piață publică în orașele romane, unde se făcea comerț, se țineau întruniri politice, se judecau procese etc.
2. (fig.) adunare, colocviu.
3. autoritate; instanță o ~ interior = conștiință.
4. forum.
 

forum

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat., fr. forum)

1. adunare, colocviu, simpozion; for1 (3).