Dictionar

Rezultate principale (Colorat,):

Colorat

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT tinctus

2. FR coloré

3. EN coloured

4. DE gefärbt; getönt; bunt

5. RU окрaщенный

6. HU színes, festett


Rezultate secundare (Colorat,):

Coloraţie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT coloratio

2. FR coloration

3. EN colouring

4. DE Färbung

5. RU окрaщивaние

6. HU színeződés


Coloraţie

Parte de vorbire: s.
Origine: ( fr. coloration)

1. colorare.

2. metodă de laborator, constând în tratarea preparatelor microscopice, după o prealabilă fixare, cu diferiţi coloranţi.


Coloratură

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Koloratur, it. coloratura)

1. manieră de interpretare vocală care permite interpretului să-şi afirme virtuozitatea tehnică, executând rulade, triluri etc.

2. soprană de ~ = soprană care interpretează în această manieră.

3. bogăţie de culori; colorit.


Decolorat

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT decoloratus

2. FR décoloré; déteint

3. EN decolorate

4. DE farblos; entfärbt

5. RU обесцвеченный

6. HU színtelen, színehagyott, színétvesztett


Subcolorat; slab colorat

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT subcoloratus

2. FR faiblement coloré

3. EN slightly coloured

4. DE leicht gefärbt; etwas gefärbt

5. RU слaбо окрaшенный

6. HU alig színes; gyengén színes


Viu colorat

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT vivide coloratus; lucide

2. FR brillant; vif; vive

3. EN vivid; igneous; bright; brillant; lucid; clear

4. DE lebhaft (Farbe); leuchtend (Farbe)

5. RU оживленно окрaшенный

6. HU élénk színű


Abţibild

Parte de vorbire: s.
Origine: (germ. Abziehbild)

1. mic desen colorat gumat pe o parte, care se aplică pe o suprafaţă netedă.

2. (fam.; pl.) nimicuri, mărunţişuri; mici şmecherii.


Acidorezistenţă

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. acido-résistance)

1. rezistenţă a unor materiale, corpuri etc. la acţiunea agresivă a acizilor.

2. proprietate a unor bacterii colorate cu anilină de a rezista la acțiunea decolorantă a acizilor.


Acrocianoză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acrocyanose)

1. coloraţie violacee a extremităţilor membrelor, datorată unei tulburări a circulaţiei sângelui.


Acroeritroză

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. acro-érythrose)

1. (med.) coloraţie în roşu a extremităţilor.


Acromaturie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. achromaturie)

1. eliminare de urină decolorată.


Actinie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. actinie)

1. animal marin inferior, din încrengătura celenteratelor, cu gura înconjurată de tentacule frumos colorate, fixat pe stânci; anemonă-de-mare.