Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. combatif)
1. dârz, perseverent în luptă, în susţi-nerea unui punct de vedere, a unei idei etc.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. combativité)
1. însuşirea de a fi combativ.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. combativité)
1. însuşirea de a fi combativ.
Parte de vorbire: I. adj., II. s.m.f.
Origine: (fr. défensiste)
2. (adept) al unei atitudini pasive în timpul primului război mondial.
3. (persoană) a cărei atitudine exprimă pasivitate, lipsă de combativitate.
4. I. privitor la defensism; de defensism.
Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. démobiliser)
1. a trece forţele armate de la starea de mobilizare la cea de pace.
2. (fig.) a face să slăbească combativitatea, perseverenţa cuiva; a descuraja.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. polémique, gr. polemikos)
1. adj. specific polemicii; critic, combativ.
2. s. f. discuţie în contradictoriu; luptă de idei cu privire la o problemă literară, ştiinţifică etc.