Dictionar

Rezultate principale (Combinaţie,):

Combinaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. combinatio)

1. reunire, îmbinare, combinare.

2. substanţă formată din două sau mai multe elemente chimice.

3. (fam.) aranjament, plan; calcul.


Combinaţie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT combinatio

2. FR combination

3. EN combination

4. DE Kombination; Zusammenstellung

5. RU комбинaция

6. HU kombináció, összeállítás


Rezultate secundare (Combinaţie,):

Combinaţie nouă; neocombinaţie

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT combinatio nova; neocombinatio

2. FR combination nouvelle

3. EN new combination

4. DE neue Kombination; Neukombination

5. RU новaя комбинaция; новокомбинaция

6. HU új kombináció, új összeállítás


Acvaterariu

Parte de vorbire: s.
Origine: (acva/riu/ + terariu)

1. combinaţie între un acvariu şi un terariu.


Albuminat

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. albuminate)

1. combinaţie a unei albumine cu oxizi metalici; metaproteină.


Aldoximă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr., engl. aldoxime)

1. combinaţie organică rezultată din condensarea unei aldehide cu hidroxilamina.


Amoniac

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. ammoniac)

1. gaz incolor, sufocant, cu miros înţepător, înecăcios, combinaţie a hidrogenului cu azotul.


Amoniat

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. ammoniate)

1. combinaţie a amoniacului cu un oxid metalic; amoniacat.


Anhidridă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. anhydride)

1. substanţă anorganică (oxid) care, în combinaţie cu apa, un acid.

2. substanţă organică rezultând prin eliminarea unei molecule de apă din două grupări carboxil.

3. ~ carbonică = bioxid de carbon; ~ acetică = lichid incolor cu miros înţepător, folosit la fabricarea coloranţilor, a medicamentelor etc.