combinatorie
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. combinatoire)
Etimologie: (fr. combinatoire)
1. analiză ~ = capitol al algebrei care studiază aranjamentele, permutările și combinările; logică ~ = orientare în logica matematică, care studiază noțiunile și metodele fundamentale în construirea sistemelor și calculelor logice formale.