Dictionar

Rezultate principale (Compensare,):

Compensare

Parte de vorbire: s.
Origine: (compensa)

1. acţiunea de a (se) compensa.

2. restabilire a echilibrului proceselor psihofiziologice prin reacţii sau impulsuri orientate în sens opus.

3. mecanism biologic de menţinere şi redresare a funcţiilor vitale ale organismului, în cazul lezării sau îndepărtării unor organe ori părţi anatomice.

4. operaţie comercială, constând dintr-un schimb echivalent de mărfuri şi servicii între vânzător şi cumpărător, fără utilizarea mijloacelor de plată.

5. operaţie financiară prin care se reglează raportul dintre vânzare şi puterea de cumpărare.

6. retribuţie pentru un drept nefolosit.

7. reducere sau anulare a tensiunii electrice aplicate unui circuit prin introducerea unei tensiuni electromotoare suplimentare.


Rezultate secundare (Compensare,):

Decompensare

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (decompensa)

1. acţiunea de a (se) decompensa; modificare a stării de echilibru funcțional; decompensat, decompensaţie.

2. stare patologică în care tulburările datorate unui organ bolnav nu pot fi compensate prin activitatea suplimentară a părţilor neafectate sau a unui organ cu funcţie analoagă.


Antischeting

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. antiskating)

1. dispozitiv de reglaj la pick-up-urile moderne pentru compensarea forţei centripete.


Cliring

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl., fr. clearing)

1. sistem de plată (în comerţul exterior) prin compensarea reciprocă a creanţelor şi obligaţiilor.


Compensator, -oare

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. compensateur)

1. adj. care compensează; compensativ, compensatoriu.

2. s. n. sistem tehnic care lucrează în vederea obţinerii unei compensări de variaţie, de efort etc.

3. maşină electrică rotativă pentru îmbunătăţirea factorului de putere în reţele de curent alternativ.

4. instrument electric de măsură bazat pe metoda compensării.

5. s. m. specialist autorizat efectueze compensarea busolelor de pe (aero)nave.


Compensaţie

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. compensation, lat. compensatio)

1. compensare; ceea ce serveşte pentru a compensa; răsplată, despăgubire.


Covering

Parte de vorbire: s.
Origine: (engl. covering)

1. operaţie prin care se caută compensarea unui risc comercial printr-un al doilea risc.


Decompensaţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. décompensation)

1. acțiunea de a (se) decompensa și rezultatul ei; modificare a stării de echilibru funcțional; decompensare.

2. (med.) degradarea unui organ sau organism care a fost menținut în echilibru prin mecanisme de compensație.

3. (med.) fenomen în care o stare patogenă nu poate fi compensată printr-o reechilibrare a celorlalte funcții ale organismului.