Dictionar

Rezultate principale (Comunicativitate.):

Comunicativitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (comunicativ + -itate)

1. însuşirea de a fi comunicativ.


Rezultate secundare (Comunicativitate.):

Expansiune

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. expansion, lat. expansio)

1. creștere a volumului unui gaz, al unui sistem fizico-chimic; destindere, detentă.

2. extindere a dominației, a sferei de influență politică și economică a unei țări asupra altei țări.

3. (lingv.) procedeu prin care o unitate sintactică de nivel inferior este transformată într-o unitate de nivel superior; transformare a unei părți de propoziție în propoziție subordonată.

4. orice element adăugat unui enunț, care nu modifică raporturile și funcția elementelor preexistente.

5. (fig.) expansivitate, exuberanță, vioiciune; comunicativitate.


Sociabilitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. sociabilité)

1. însuşire, capacitate a oamenilor de a trăi în societate.

2. comunicativitate.

3. (biol.) mod de grupare a indivizilor unei specii vegetale în cadrul unui habitat.


înăsprire

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (vb. înăspri)

1. acțiunea de a (se) înăspri; înrăutățire, agravare; încordare, ascuțire; înăsprit.

2. asprire la pipăit.

3. dobândire a unei expresii severe de către trăsăturile feței; severitate; necomunicativitate.

4. închidere a unei culori.

5. încordare a relațiilor dintre oameni; agravare a unui conflict.

6. înrăutățire a situației.

7. răcire a vremii.

8. răgușire a glasului.

9. scrobire a unei rufe.

10. (expr.) ~a vinului = moment în care mustul capătă un gust acidulat datorită fierberii.

11. (var.) (înv.) năsprire.