Dictionar

Rezultate principale (Confrate):

Confrate

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (după fr. confrère)

1. persoană care făcând parte dintr-un grup, prin natura sau condiția sa, se află într-o situație comună celorlalți membri.

2. coleg de profesiune, tovarăș de meserie.

3. (înv.) tovarăș de conspirație.


Rezultate secundare (Confrate):

Confratern, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (con- + fratern)

1. referitor la relaţiile dintre confraţi; (prin ext.) înrudit.


Confraternel, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. confraternel)

1. care exprimă confraternitatea.

2. legat de relațiile dintre confrați.


Confraternitate

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. confraternité)

1. relațiile și sentimentele care există între confraţi; confrerie, (înv.) confrăție.

2. raporturi amicale bazate pe o comuniune de idei, de preocupări; confrerie, (înv.) confrăție.


Confrățesc, -ească

Parte de vorbire: adj.
Origine: (confrate + -esc)

1. care aparține sau care este specific confratelui.

2. referitor la sau care provine de la confrate.


Confraternel, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. confraternel)

1. care exprimă confraternitatea.

2. legat de relațiile dintre confrați.


Confrățesc, -ească

Parte de vorbire: adj.
Origine: (confrate + -esc)

1. care aparține sau care este specific confratelui.

2. referitor la sau care provine de la confrate.