Rezultate secundare (Confuz,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. confus, lat. confusus)
1. neclar, imprecis, nelămurit, nedesluşit.
2. (despre oameni) încurcat, tulbure.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. confusion, it. confusione, lat. confusio)
1. stare a ceea ce este confuz, vorbind despre lucruri fizice și lucruri morale.
2. actul de a confunda un lucru cu altul; rezultatul acestei acțiuni.
3. încurcătură; lipsă de orientare.
4. frământare sau dezordine politică.
5. jenă, din rușine sau din smerenie.
6. ~ mintală = tulburare de conștiință care apare în cazul unor infecții și intoxicații.
Parte de vorbire: Traducere
Origine:
2. FR confusion; méprise
6. HU összevisszaság, zűrzavar; tévedés, hiba
Parte de vorbire: vb. tr.
Origine: (cf. fr. confusionner)
1. a întreține confuzia, a face lucrurile confuze.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. confusionnel)
1. referitor la confuzia mintală.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (v. confuzie)
1. care provoacă confuzie, derutant.
Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. ambiguus, fr. ambigu)
1. cu mai multe înţelesuri; echivoc, confuz, neclar.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (cf. it. amente, dement)
1. stare ~ă = stare confuzională a conştiinţei.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. amphigourique)
1. (despre scriere, vorbire, stil) obscur, confuz, neinteligibil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. antipsychotique)
1. (medicament) care permite controlul halucinaţiilor, ideilor delirante, confuziei mintale.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. aprosexie)
1. slăbire a atenţiei, în stări confuzionale, demenţe şi oligofrenii.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. babélique)
1. gigantic.