Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. contestable)
1. care poate fi contestat, pus la îndoială sau chestionat.
2. (antonime) incontestabil, necontestabil.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. brute)
2. (prin analogie) om cu manifestări de animal; persoană care vădește violență în comportare și lipsă de inteligență, sensibilitate și morală; bestie.
3. (prin metaf.) partea animală care subzistă în om.
4. (neologism) (fig.) persoană care stăpânește incontestabil un domeniu.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. contestable)
1. care poate fi contestat, pus la îndoială sau chestionat.
2. (antonime) incontestabil, necontestabil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. discutable)
1. care se (mai) poate discuta.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (discutabil + -itate, fr. discutabilité)
1. faptul de a fi discutabil, de a fi subiect de dezbatere.
2. caracter contestabil al unei probleme.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. flagrance)
1. caracterul a ceea ce este flagrant; fapt incontestabil.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. inauthentique)
1. care nu este autentic, care nu poate fi de încredere; cu exactitudinea, veritatea sau originea contestabilă; neautentic.
2. (filosofie) care nu corespunde fundamentelor autentice, veridice și esențiale ale existenței.