Dictionar

Rezultate secundare (Copac,):

Copăcios, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (copac + -[i]os)

1. acoperit cu copaci.


Abatiză

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. abattis)

1. (mil.) obstacol artificial format din copaci tăiați; baraj realizat din copaci culcaţi cu vârful spre inamic.


Arbore

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. arbor)

1. copac.

2. ~le vieţii = a) arbore decorativ, cu tulpina piramidală şi frunze verzi, solzoase; tuia. b) (fig.) schemă reprezentând evoluţia omului de-a lungul vieţii; ~ genealogic = reprezentare grafică, ca un arbore, a legăturilor de rudenie dintre membrii unei familii sau grup de familii înrudite.

3. catarg.

4. axă care transmite o mişcare de rotaţie diferitelor organe ale unei maşini.

5. (mat.) structură de date în care fiecare conţine puncte de referinţă la celelalte.

6. (inform.) graf orientat, aciclic.


Arboricid, -ă

Parte de vorbire: I. adj., II. s.n.
Origine: (fr. arboricide)

1. I. care distruge copacii; care servește pentru combaterea unor plante lemnoase.

2. II. substanţă pentru combaterea anumitor plante lemnoase sau la devitalizarea rădăcinilor.


Arbuscul

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arbuscule, lat. arbuscula)

1. tufă mică cu aspect de copăcel; arbore mic.

2. (anat.) organ foarte mic, ramificat ca un arbore.


Arbust

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. arbuste, lat. arbustum)

1. plantă lemnoasă cu tulpina ramificată de la bază; copăcel.


Avenida

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (sp. avenida)

1. (în Spania, Portugalia, America Latină) stradă principală, de obicei foarte largă, dreaptă, mărginită de copaci, care duce la un anumit punct din oraș; bulevard.