Parte de vorbire: adv.
Origine: (copil + -ărește)
1. în felul copiilor, ca un copil.
Parte de vorbire: s.m. (fam.)
Origine: (it. bambino)
1. ființă umană foarte tânără, între naștere și începutul copilăriei; copil mic.
Parte de vorbire: s.m. invar.
Origine: (fr. bébé, engl. baby)
1. copil foarte mic, sugar, care nu a atins vârsta de înțărcare; baby, bebeluș.
2. (fam.) copil drăgălaș, copilaș.
3. ~-eprubetă = copil care este rezultatul unei sarcini obținute prin fecundare artificială.
4. păpușă sintetică cu aspectul și dimensiunile unui copil mic.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (fr. chérubin, lat. cherubin)
1. (în Biblie) înger de rang inferior; heruvim.
2. (în arta creştină) cap, bust de copil, cu două aripi.
3. (fig.) copilaş frumos, îngeraş.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (lat. aetas)
1. fiecare dintre perioadele vieții umane (copilărie, tinerețe, maturitate, bătrânețe).
2. timpul scurs de la nașterea unei ființe până la un anumit moment din viața ei; vârstă.
3. perioade trecute din viața unei persoane, animal sau lucru, cu indicație exactă sau cu diverse aproximări; perioadă de viață.
4. perioadă a vieții umane care merge de la 60 de ani încolo.
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. hébélogie)
1. studiul sau psihologia adolescenţei (perioadă de tranziție dintre copilărie și maturitate marcată de schimbări fizice, psihologice și sociale semnificative).
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. infantile, lat. infantilis)
2. paralizie ~ă = poliomielită.
3. (fig.) copilăresc, pueril; neserios.