Dictionar

Corpolent, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. corpulent, lat. corpulentus)

1. (despre oameni) cu corpul mare; voinic.


Corpolenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. corpulence, lat. corpulentia)

1. însuşirea de a fi corpolent.


Corpolenţă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. corpulence, lat. corpulentia)

1. însuşirea de a fi corpolent.


Solid, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. solide, lat. solidus)

1. (și s. n.) (corp) care la temperatura normală își păstrează forma și dimensiunea neschimbate; consistent; tare, dur.

2. rezistent, durabil, trainic.

3. temeinic, serios; sigur.

4. voinic, puternic, robust; corpolent, gras.

5. (fig.) care înfruntă cu tărie greutățile; dârz.


Voluminos, -oasă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. volumineux)

1. care are volum mare, ocupă mult loc în spaţiu.

2. (despre persoane) corpolent, gras.

3. (despre cărţi) cu file multe; gros.


țărănoi

Parte de vorbire: s.m.
Origine: (țăran + -oi)

1. (fam.) augmentativ al lui țăran; țăran (corpolent, solid).

2. (depr.) persoană lipsită de educație, de maniere; om bădăran, mitocan, mojic.

3. (var.) țerănoi.