Rezultate secundare (Corupt,):
Parte de vorbire: adj.
Origine: (lat. corruptus)
1. stricat, depravat, pervertit.
2. (despre cuvinte, fraze) deformat.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. corruptible, lat. corruptibilis)
1. care poate fi corupt; venal.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. corruptibilité)
1. însuşirea de a fi coruptibil.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. corruption, lat. corruptio)
1. abatere de la moralitate, de la datorie; depravare, pervertire, venalitate.
Parte de vorbire: adj. invar.
Origine: (anti- + corupţie)
1. care se opune sau care combate corupția; împotriva corupției.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. byzantin, lat. bysantinus)
1. propriu Bizanţului sau Imperiului Bizantin.
2. artă ~ă = artă caracterizată prin predominarea cupolei, a suprafeţelor şi liniilor curbe în arhitectură şi printr-o varietate de culori în ornamentaţie.
3. (fig.) intrigant; perfid, corupt.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. byzantinisme)
1. caracter, influenţă bizantină (în arhitectură, ornamentaţie).
2. stil specific culturii şi artei, modului de viaţă şi mentalităţii din Imperiul Bizantin; mod de a acţiona prin corupţie, dezordine (politică) şi intrigă.
3. predilecţie pentru disputele subtile şi inutile.
Parte de vorbire: s.m.
Origine: (it. camorrista)
1. cel care folosește prepotența, corupția și favoritismul ca mijloc de a obține funcții și câștiguri; membru al camorrei (echivalentul napolitan sau urban al mafiei siciliene sau rurale).
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. gangrène, lat. gangraena, it. cancrena)
1. distrugere prin putrezire a unei părţi din ţesuturile unui organism animal.
2. (fig.) stare de descompunere morală, de corupţie.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. corruptible, lat. corruptibilis)
1. care poate fi corupt; venal.